Isaia, capitol 42

  1. ÑIată Robul Meu, pe care-L sprijinesc, Alesul Meu, Ón care Œşi găseşte plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.
  2. El nu va striga, nu-Şi va ridica glasul, şi nu-l va face să se audă pe uliţe.
  3. Trestia fr‚ntă n-o va zdrobi, şi mucul care mai arde Óncă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.
  4. El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, p‚nă va aşeza dreptatea pe păm‚nt; şi ostroavele vor nădăjdui Ón legea Lui.î
  5. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile şi le-a Óntins, care a Óntins păm‚ntul şi cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, şi suflet celor ce merg pe el.
  6. ÑEu, Domnul, Te-am chemat ca să dai m‚ntuire, şi Te voi lua de m‚nă, Te voi păzi şi Te voi pune ca legăm‚nt al poporului, ca să fii Lumina neamurilor,
  7. să deschizi ochii orbilor, să scoţi din temniţă pe cei legaţi, şi din prinsoare pe cei ce locuiesc Ón Óntuneric.
  8. Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea idolilor.î
  9. ÑIată că cele dint‚i lucruri s-au Ómplinit, şi vă vestesc altele noi; vi le spun mai Ónainte ca să se Ónt‚mple.
  10. C‚ntaţi Domnului o c‚ntare nouă, c‚ntaţi laudele Lui p‚nă la marginile păm‚ntului, voi care mergeţi pe mare şi cei ce locuiţi Ón ea, ostroave şi locuitorii lor!
  11. Pustia şi cetăţile ei să Ónalţe glasul! Satele locuite de Chedar, să-şi Ónalţe glasul! Locuitorii st‚ncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din v‚rful munţilor!
  12. Să dea slavă Domnului, şi să vestească laudele Lui Ón ostroave!î
  13. Domnul Ónaintează ca un viteaz, Œşi st‚rneşte r‚vna ca un om de război; Ónalţă glasul, strigă, Œşi arată puterea Ómpotriva vrăjmaşilor Săi. ñ
  14. ÑAm tăcut multă vreme ñ ,zice Domnul, ñ am tăcut, şi M-am ţinut. Dar acum voi striga ca o femeie Ón durerile naşterii, voi g‚f‚i şi voi răsufla.
  15. Voi pustii munţi şi dealuri, le voi usca toată verdeaţa; voi preface r‚urile Ón ostroave, şi iazurile le voi usca.
  16. Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, Ói voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface Óntunericul Ón lumină, Ónaintea lor, şi locurile str‚mbe Ón locuri netede: iată ce voi face, şi nu-i voi părăsi.
  17. Vor da Ónapoi, vor fi acoperiţi de ruşine cei ce se Óncred Ón idoli ciopliţi şi zic idolilor turnaţi: ,Voi sunteţi dumnezeii noştri!í
  18. ,Ascultaţi, surzilor, priviţi şi vedeţi, orbilor!í
  19. Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca solul Meu, pe care Ól trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, şi orb ca robul Domnului?
  20. Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit:
  21. Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, să vestească o lege mare şi minunată.
  22. Şi totuşi poporul acesta este un popor prădat şi jefuit! Toţi zac Ónlănţuiţi Ón peşteri, şi Ónfundaţi Ón temniţe. Sunt lăsaţi de pradă, şi nimeni nu-i scapă! Jefuiţi, şi nimeni nu zice: ,Dă Ónapoi!í
  23. Cine dintre voi, Ónsă, pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele şi să asculte pe viitor?
  24. Cine a dat pe Iacov pradă jafului, şi pe Israel Ón m‚inile jefuitorilor? Oare nu Domnul, Ómpotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui, şi n-au ascultat Legea Lui.
  25. De aceea a vărsat El peste Israel văpaia m‚niei Lui, şi grozăviile războiului: războiul l-a aprins din toate părţile şi n-a Ónţeles; l-a ars, şi n-a luat seama.î
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter