Isaia, capitol 37

  1. C‚nd a auzit Ómpăratul Ezechia cuvintele acestea, şi-a sf‚şiat hainele, s-a acoperit cu un sac, şi s-a dus Ón Casa Domnului.
  2. A trimis pe Eliachim, căpetenia casei Ómpăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe cei mai bătr‚ni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.
  3. Şi i-au zis: ÑAşa vorbeşte Ezechia: ,Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sunt aproape să iasă din p‚ntecele mamei lor, şi totuşi mamele n-au putere să nască.
  4. Poate că Domnul Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis Ómpăratul Asiriei, stăp‚nul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul Dumnezeul tău Ól va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Œnalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai rămas.î
  5. Slujitorii Ómpăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia.
  6. Şi Isaia le-a zis: ÑIată ce veţi spune stăp‚nului vostru: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu te Ónspăim‚nta de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care M-au batjocorit slujitorii Ómpăratului Asiriei.
  7. Căci voi pune Ón el un duh de aşa fel Ónc‚t, la o veste pe care o va primi, se va Óntoarce Ón ţara lui; şi-l voi face să cadă ucis de sabie Ón ţara lui.î
  8. Rabşache, la Óntoarcere, a găsit pe Ómpăratul Asiriei lupt‚nd Ómpotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.
  9. Atunci Ómpăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, Ómpăratul Etiopiei, prin care i se spunea: ÑEl a pornit să-ţi facă război.î Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zic‚ndu-le:
  10. ÑAşa să vorbiţi lui Ezechia, Ómpăratul lui Iuda: ,Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, Ón care te Óncrezi, şi zici: ,Ierusalimul nu va fi dat Ón m‚inile Ómpăratului Asiriei.í
  11. Căci ai auzit ce au făcut Ómpăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit cu desăv‚rşire; şi tu, să fii izbăvit?
  12. Oare dumnezeii neamurilor, pe care le-au nimicit părinţii mei, le-au izbăvit ei, şi anume: Gozanul, Haranul, Reţef, şi fiii lui Eden care sunt la Telasar?
  13. Unde este Ómpăratul Hamatului, Ómpăratul Arpadului, şi Ómpăratul cetăţii Sefarvaim, Hena şi Iva?î
  14. Ezechia a luat scrisoarea din m‚na solilor, şi a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului, a Óntins-o Ónaintea Domnului,
  15. şi i-a făcut următoarea rugăciune:
  16. ÑDoamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor Ómpărăţiilor păm‚ntului! Tu ai făcut cerurile şi păm‚ntul!
  17. Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!
  18. Este adevărat, Doamne, că Ómpăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi ţările lor;
  19. şi că au aruncat Ón foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de m‚inile omului, de lemn şi de piatră. De aceea i-au nimicit.
  20. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din m‚na lui Sanherib, ca toate Ómpărăţiile păm‚ntului să ştie că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu!î
  21. Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, Ómpăratul Asiriei.
  22. Iată cuv‚ntul pe care l-a rostit Domnul Ómpotriva lui: ,Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi Óşi bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.
  23. Pe cine ai batjocorit şi ai ocăr‚t tu? Œmpotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai Óndreptat ochii? Œmpotriva Sf‚ntului lui Israel;
  24. prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis: ,Cu mulţimea carelor mele, m-am suit pe v‚rful munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii lui cei mai Ónalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai Ónaltă, Ón pădurea lui care este ca un pomăt.
  25. Am săpat izvoare, şi am băut din apele lor, şi cu talpa picioarelor mele voi seca toate r‚urile Egiptului.î
  26. ÑDar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, şi că le-am hotăr‚t din vremuri străvechi? Acum Ónsă am dat voie să se Ómplinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari Ón nişte mormane de dăr‚mături.
  27. Şi locuitorii lor sunt neputincioşi, spăim‚ntaţi şi uluiţi: sunt ca iarba de pe c‚mp şi verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, şi ca gr‚ul care se usucă Ónainte de a da Ón spic.
  28. Dar Eu ştiu c‚nd stai jos, c‚nd ieşi afară, c‚nd intri, şi c‚nd eşti m‚nios Ómpotriva Mea.
  29. Deci pentru că eşti m‚nios Ómpotriva Mea, şi m‚ndria ta a ajuns p‚nă la urechile Mele, voi pune veriga Mea Ón nările tale şi zăbala Mea Óntre buzele tale, şi te voi face să te Óntorci pe drumul pe care ai venit.î
  30. ÑŞi acesta să-ţi fie semnul, Ezechia: anul acesta veţi m‚nca ce va creşte singur de la sine, şi Ón al doilea an ce va răsări din aceasta; dar Ón al treilea an, veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii şi veţi m‚nca din rodul lor.
  31. Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda, şi ce va mai răm‚ne iarăşi va prinde rădăcini dedesubt, şi va aduce rod deasupra.
  32. Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei izbăviţi. Iată ce va face r‚vna Domnului oştirilor.
  33. De aceea aşa vorbeşte Domnul despre Ómpăratul Asiriei: ,El nu va intra Ón cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi Ón ea, nu-i va sta Ónainte cu scuturi, şi nu va ridica Óntărituri de şanţuri Ómpotriva ei.
  34. Ci se va Óntoarce pe drumul pe care a venit, şi nu va intra Ón cetatea aceasta, zice Domnul,
  35. căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David!î
  36. Œngerul Domnului a ieşit, şi a ucis Ón tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi c‚nd s-au sculat dimineaţa, iată că toţi aceştia erau nişte trupuri moarte.
  37. Atunci Sanherib, Ómpăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s-a Óntors; şi a rămas la Ninive.
  38. Şi, pe c‚nd stătea cu faţa la păm‚nt rug‚ndu-se Ón casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia, şi au fugit Ón ţara Ararat. Şi Ón locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter