Proverbe, capitol 27

  1. Nu te făli cu ziua de m‚ine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. ñ
  2. Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
  3. Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea dec‚t am‚ndouă. ñ
  4. Furia este fără milă şi m‚nia năvalnică, dar cine poate sta Ómpotriva geloziei? ñ
  5. Mai bine o mustrare pe faţă dec‚t o prietenie ascunsă. ñ
  6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. ñ
  7. Sătulul calcă Ón picioare fagurul de miere, dar pentru cel flăm‚nd toate amărăciunile sunt dulci. ñ
  8. Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
  9. Cum Ónveseleşte untdelemnul şi tăm‚ia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. ñ
  10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra Ón casa fratelui tău Ón ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape dec‚t un frate departe. ñ
  11. Fiule, fii Ónţelept, şi Ónveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. ñ
  12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. ñ
  13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog Ón locul unei străine. ñ
  14. Binecuv‚ntarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. ñ
  15. O streaşină, care picură necurmat Óntr-o zi de ploaie, şi o nevastă g‚lcevitoare sunt tot una.
  16. Cine o opreşte, parcă opreşte v‚ntul, şi parcă ţine untdelemnul Ón m‚na dreaptă. ñ
  17. După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţ‚ţă m‚nia altui om. ñ
  18. Cine Óngrijeşte de un smochin va m‚nca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăp‚nul va fi preţuit. ñ
  19. Cum răspunde Ón apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. ñ
  20. După cum locuinţa morţilor şi ad‚ncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. ñ
  21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. ñ
  22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul Ón piuă, Ón mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. ñ
  23. Œngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
  24. Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu răm‚ne pe vecie. ñ
  25. După ce se ridică f‚nul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt str‚nse. ñ
  26. Mieii sunt pentru Ómbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
  27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru Óntreţinerea slujnicelor tale.
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter