Proverbe, capitol 19

  1. Mai mult preţuieşte săracul, care umblă Ón neprihănirea lui, dec‚t un bogat cu buze stricate şi nebun. ñ
  2. Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte Ónainte, o nimereşte rău. ñ
  3. Nebunia omului Ói suceşte calea, şi apoi c‚rteşte Ómpotriva Domnului cu inima lui. ñ
  4. Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. ñ
  5. Martorul mincinos nu răm‚ne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. ñ
  6. Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. ñ
  7. Toţi fraţii săracului Ól urăsc; cu c‚t mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se Óndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. ñ
  8. Cine capătă Ónţelepciune, Óşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. ñ
  9. Martorul mincinos nu răm‚ne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri, ñ
  10. Unui nebun nu-i stă bine să trăiască Ón desfătări, cu at‚t mai puţin unui rob să stăp‚nească peste voievozi. ñ
  11. Œnţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. ñ
  12. M‚nia Ómpăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. ñ
  13. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă g‚lcevitoare este ca o streaşină de pe care picură Óntr-una. ñ
  14. Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. ñ
  15. Lenea te cufundă Óntr-un somn ad‚nc, şi sufletul molatic suferă de foame. ñ
  16. Cine păzeşte porunca, Óşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. ñ
  17. Cine are milă de sărac, Ómprumută pe Domnul, şi El Ói va răsplăti binefacerea. ñ
  18. Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. ñ
  19. Cel pe care-l apucă m‚nia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. ñ
  20. Ascultă sfaturile, şi primeşte Ónvăţătura, ca să fii Ónţelept pe viitor! ñ
  21. Omul face multe planuri Ón inima lui, dar hotăr‚rea Domnului, aceea se Ómplineşte. ñ
  22. Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac dec‚t nu mincinos. ñ
  23. Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. ñ
  24. Leneşul Óşi v‚ră m‚na Ón strachină, şi n-o duce Ónapoi la gură. ñ
  25. Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face Ónţelept; mustrăÖ pe omul priceput, şi va Ónţelege ştiinţa. ñ
  26. Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. ñ
  27. Œncetează, fiule, să mai asculţi Ónvăţătura, dacă ea te depărtează de Ónvăţăturile Ónţelepte. ñ
  28. Un martor stricat Óşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi Ónghite nelegiuirea. ñ
  29. Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter