Proverbe, capitol 16

  1. Planurile pe care le face inima at‚rnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. ñ
  2. Toate căile omului sunt curate Ón ochii lui, dar cel ce cercetează duhurile este Domnul. ñ
  3. Œncredinţează-ţi lucrările Ón m‚na Domnului, şi Óţi vor izbuti planurile. ñ
  4. Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. ñ
  5. Orice inimă trufaşă este o sc‚rbă Ónaintea Domnului; hotăr‚t, ea nu va răm‚ne nepedepsită. ñ
  6. Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. ñ
  7. C‚nd sunt plăcute Domnului căile cuiva, Ói face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. ñ
  8. Mai bine puţin, cu dreptate, dec‚t mari venituri, cu str‚mbătate. ñ
  9. Inima omului se g‚ndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul Ói Óndreaptă paşii. ñ
  10. Hotăr‚ri dumnezeieşti sunt pe buzele Ómpăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli c‚nd judecă. ñ
  11. C‚ntarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de c‚ntărit sunt lucrarea Lui. ñ
  12. Œmpăraţilor le este sc‚rbă să facă rău, căci prin neprihănire se Óntăreşte un scaun de domnie. ñ
  13. Buzele neprihănite sunt plăcute Ómpăraţilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire. ñ
  14. M‚nia Ómpăratului este un vestitor al morţii, dar un om Ónţelept trebuie s-o potolească. ñ
  15. Seninătatea feţei Ómpăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. ñ
  16. Cu c‚t mai mult face c‚ştigarea Ónţelepciunii dec‚t a aurului! Cu c‚t este mai de dorit c‚ştigarea priceperii dec‚t a argintului! ñ
  17. Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela Óşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. ñ
  18. M‚ndria merge Ónaintea pieirii, şi trufia merge Ónainte căderii. ñ
  19. Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, dec‚t să Ómparţi prada cu cei m‚ndri. ñ
  20. Cine cugetă la Cuv‚ntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se Óncrede Ón Domnul este fericit. ñ
  21. Cine are o inimă Ónţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. ñ
  22. Œnţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. ñ
  23. Cine are o inimă Ónţeleaptă, Óşi arată Ónţelepciunea c‚nd vorbeşte, şi mereu se văd Ónvăţături noi pe buzele lui. ñ
  24. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. ñ
  25. Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. ñ
  26. Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui Ól Óndeamnă la lucru. ñ
  27. Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. ñ
  28. Omul neast‚mpărat st‚rneşte certuri, şi p‚r‚torul dezbină pe cei mai buni prieteni. ñ
  29. Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale, care nu este bună. ñ
  30. Cine Ónchide ochii, ca să se dedea la g‚nduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săv‚rşit răul. ñ
  31. Perii albi sunt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. ñ
  32. Cel Óncet la m‚nie preţuieşte mai mult dec‚t un viteaz, şi cine este stăp‚n pe sine preţuieşte mai mult dec‚t cine cucereşte cetăţi. ñ
  33. Se aruncă sorţul Ón poala hainei, dar orice hotăr‚re vine de la Domnul. ñ
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter