1 Samuel, capitol 20

  1. David a fugit din Naiot, de l‚ngă Rama. S-a dus la Ionatan, şi a zis: ÑCe-am făcut eu? Care este nelegiuirea mea, care este păcatul meu Ónaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viaţa?î
  2. Ionatan i-a răspuns: ÑFerească Dumnezeu! Nu vei muri. Tatăl meu nu face nici un lucru, fie mare, fie mic, fără să-mi dea de ştire; pentru ce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu este nimic.î
  3. David a zis iarăşi, jur‚nd: ÑTatăl tău ştie bine că am căpătat trecere Ónaintea ta, şi va fi zis: ,Să nu ştie Ionatan, căci s-ar Óntrista.í Dar viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu este dec‚t un pas Óntre mine şi moarteî.
  4. Ionatan a zis lui David: ÑPentru tine voi face tot ce vei vrea.î
  5. Şi David i-a răspuns: ÑIată că m‚ine este lună nouă, şi ar trebui să şed să măn‚nc cu Ómpăratul; lasă-mă să mă duc, şi să mă ascund Ón c‚mpii p‚nă Ón seara zilei a treia.
  6. Dacă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să-i spui: ,David m-a rugat să-l las să se ducă p‚nă la Betleem Ón cetatea lui, pentru că acolo se aduce pentru toată familia o jertfă de peste aní.
  7. Şi dacă va zice: ,Bine!í atunci robul tău n-are nimic de temut; dar dacă-l va apuca m‚nia, să ştii că pieirea mea este lucru hotăr‚t din partea lui.
  8. Arată-ţi dar dragostea pentru robul tău, căci ai făcut cu robul tău un legăm‚nt Ónaintea Domnului. Şi dacă este vreo nelegiuire Ón mine, ia-mi tu viaţa, de ce să mă mai duci p‚nă la tatăl tău?î
  9. Ionatan i-a zis: ÑDeparte de tine g‚ndul să nu-ţi dau de ştire, dacă voi afla că pieirea ta este lucru hotăr‚t din partea tatălui meu şi ameninţă să te ajungă!î
  10. David a zis lui Ionatan: ÑCine-mi va da de ştire dacă tatăl tău ţi-ar răspunde cu asprime?î
  11. Şi Ionatan a zis lui David: ÑVino, să ieşim pe c‚mp.î Şi au ieşit am‚ndoi pe c‚mp.
  12. Ionatan a zis lui David: ÑIau martor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că voi cerceta de aproape pe tatăl meu m‚ine sau poim‚ine; şi de va g‚ndi bine de David,
  13. Domnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimite pe nimeni să-ţi dea de ştire! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ţi facă rău, iarăşi Óţi voi da de ştire, şi te voi lăsa să pleci, ca să te duci Ón pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!
  14. Dacă voi mai trăi, să te porţi faţă de mine cu o bunătate ca a Domnului; şi dacă voi muri,
  15. să nu Óţi Óndepărtezi niciodată bunătatea faţă de casă mea, nici chiar c‚nd Domnul va nimici pe fiecare din vrăjmaşii lui David de pe faţa păm‚ntului.
  16. Căci Ionatan a făcut legăm‚nt cu casa lui David! Domnul să se răzbune pe vrăjmaşii lui David!î
  17. Ionatan a Óntărit şi mai mult faţă de David dragostea pe care o avea pentru el, căci Ól iubea ca pe sufletul lui.
  18. Ionatan i-a zis: ÑM‚ine este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol.
  19. Să te pogori a treia zi p‚nă Ón fundul locului Ón care te ascunsesei Ón ziua c‚nd cu Ónt‚mplarea aceea, şi să răm‚i l‚ngă piatra Ezel.
  20. Eu voi trage trei săgeţi Ónspre piatra aceasta, ca şi c‚nd aş lovi la ţintă.
  21. Şi voi trimite un t‚năr, şi-i voi zice: ,Du-te de găseşte săgeţile!í Dacă-i voi zice: ,Iată că săgeţile sunt dincoace de tine, ia-le!í atunci să vii, căci este pace pentru tine, şi n-ai să te temi de nimic, viu este Domnul!
  22. Dar dacă voi zice t‚nărului: ,Iată că săgeţile sunt dincolo de tine!í atunci să pleci, căci Domnul te trimite.
  23. Domnul este martor pe vecie pentru cuv‚ntul pe care ni l-am dat unul altuia.î
  24. David s-a ascuns Ón c‚mp. A venit luna nouă, şi Ómpăratul a luat loc la ospăţ ca să măn‚nce.
  25. Œmpăratul a şezut ca de obicei pe scaunul lui l‚ngă perete. Ionatan s-a sculat, şi Abner a şezut l‚ngă Saul; dar locul lui David a rămas gol.
  26. Saul n-a zis nimic Ón ziua aceea; Ñcăciî, zicea el, Ñs-a Ónt‚mplat: el nu este curat, negreşit nu este curatî.
  27. A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui David era tot gol. Şi Saul a zis fiului său Ionatan: ÑPentru ce n-a venit fiul lui Isai la masă nici ieri nici azi?î
  28. Ionatan a răspuns lui Saul: ÑDavid mi-a cerut voie să se ducă la Betleem.
  29. El a zis: ,Dă-mi drumul, te rog, căci avem Ón cetate o jertfă de familie, şi fratele meu mi-a spus lucrul acesta; deci dacă am căpătat trecere Ónaintea ta, dă-mi voie să mă duc Ón grabă să-mi văd fraţii. Pentru aceea n-a venit la masa Ómpăratului.î
  30. Atunci Saul s-a aprins de m‚nie Ómpotriva lui Ionatan, şi i-a zis: ÑFiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?
  31. Căci c‚tă vreme va trăi fiul lui Isai pe păm‚nt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru Ómpărăţia ta. Şi acum trimite să-l caute, şi să mi-l aducă, fiindcă este vrednic de moarteî.
  32. Ionatan a răspuns tatălui său Saul, şi i-a zis: ÑPentru ce să fie omor‚t? Ce a făcut?î
  33. Şi Saul şi-a Óndreptat suliţa spre el, ca să-l lovească. Ionatan a Ónţeles că era lucru hotăr‚t din partea tatălui său să omoare pe David.
  34. S-a sculat de la masă Óntr-o m‚nie aprinsă, şi n-a luat deloc parte la masă Ón ziua a doua a lunii noi; căci era m‚hnit din pricina lui David, pentru că tatăl său Ól ocăr‚se.
  35. A doua zi de dimineaţă, Ionatan s-a dus pe c‚mp Ón locul Ón care se Ónvoise cu David, şi era Ónsoţit de un băieţaş.
  36. El i-a zis: ÑDă fuga şi găseşte săgeţile pe care le voi trageî. Băiatul a alergat, şi Ionatan a tras o săgeată care a trecut dincolo de el.
  37. C‚nd a ajuns băiatul la locul unde era săgeata pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după el: ÑIată că săgeata este dincolo de tineî.
  38. I-a strigat iarăşi: ÑIute, grăbeşte-te, nu te opri!î Şi băiatul lui Ionatan a str‚ns săgeţile, şi s-a Óntors la stăp‚nul lui.
  39. Băiatul nu ştia nimic: numai Ionatan şi David Ónţelegeau lucrul acesta.
  40. Ionatan a dat băiatului armele, şi i-a zis: ÑDu-te şi du-le Ón cetate.î
  41. După plecarea băiatului, David s-a sculat din partea de miazăzi, apoi s-a aruncat cu faţa la păm‚nt şi s-a Ónchinat de trei ori. Cei doi prieteni s-au Ómbrăţişat şi au pl‚ns Ómpreună. David mai ales se prăpădea pl‚ng‚nd.
  42. Şi Ionatan a zis lui David: ÑDu-te Ón pace, acum c‚nd am jurat am‚ndoi, Ón Numele Domnului, zic‚nd: ,Domnul să fie pe vecie Óntre mine şi tine, Óntre săm‚nţa mea şi săm‚nţa ta!î David s-a sculat şi a plecat, iar Ionatan s-a Óntors Ón cetate.
Поделиться:
Facebook ВКонтакте Twitter